Finally!

  Nu ca as scrie prea des pe aici,dar stiu ca acum ceva timp au fost cereri de a adauga acea optiune "follow by e-mail".Am adaugat-o cam dupa juma' de an asa.Eu ma urnesc greu,dar si cand o fac :))

  Nu prea am inspiratie azi la scris.Am umblat toata ziua hai-hui prin oras si weekendul asta il lucrez asa ca ma duc acum la ora 10:37 PM sa fac un dus,imi fac un ceai cu miere si dorm devreme ca o gaina.Mda. Si e doar vineri seara.. ce pub.. ce club... unde?

  Pana data viitoare numai de bine sa auzim!

De azi sunt nesimtita!

     De azi promit ca incerc sa nu mai ma deranjeze nimic.Nimic banal zic eu,ceva ce nu ar trebui in mod normal sa ma deranjeze ca sa nu fac riduri.Unii zic ca isi iubesc ridurile,ca-s ale lor si ca sunt rezultatul bucuriilor si al deceptiilor de odinioara.. Eu prefer daca se poate sa am mereu o expresie din aia de om indiferent,ca tot sunt eu asa mai expresiva de fel.Mereu ma tradeaza privirea,mereu ma uit crucis la ceva ce ma enerveaza si mereu comentez macar in gand.Asa-s eu.Si totusi ma enerveaza cumplit oamenii indiferenti,deci mai bine o expresie din aia.. nu stiu,nici indiferenta,dar nici prea expresiva.

    Promit sa incerc sa nu ma mai deranjeze cand imi rup o unghie din greseala si apoi sunt nevoita sa le tai pe toate la aceeasi lungime pitica dupa ce m-am chinuit in prealabil 2 saptamani sa le pastrez cat mai lungi si le-am tot dat cu tratament de unghii.Ah,niciodata nu am avut unghiile la lungimea ideala.Si nici parul.Mereu l-am vrut mai lung,mai des,mai aparte asa.Un par  glossy,de revista.Ei pe dracu,de parca m-as fi stresat vreodata chiar sa il am asa.Nuuuu. Acum am inceput si eu razboiul cu mastile de par,cu .. de toate si parca tot uleiul de masline e mai bun.Atunci cand  am timp.Cand nu am,imi invart suvitele de par in timp ce vorbesc la telefon.Daca e un client dragut,care nu e prea stresat ca a ramas fara conexiune de internet si care asteapta cu sufletul la gura veridictul: vine cineva sa ii faca ceva la routerul lui azi sau nu? Daca e un altul care e stresat si imi tot urla ca e problema grava dle,si trebuie rezolvata,in timp ce eu ii tot repet ca incerc sa fac tot ce pot sa ii rezolv problema.. si el tot urla.. atunci inevitabil imi musc buzele si parca as tranti si telefonul ala.Dar nu pot.Si pana la urma ce vina are bietul telefon.Ca ala e stresat si eu la fel.

   Ati sesizat ca de cele mai multe ori cand cineva e nervos,mai ales la telefon,efectiv nici nu mai reuseste sa respire si sa turuie poezia lui turbulenta? Ca orice i-ai spune zici ca are dopuri in urechi si nu te aude? Ca tu vorbesti ca tv-ul ala care l-ai deschis toata noaptea dar la care nici macar nu te-ai uitat. Si in momentele alea imi vine sa imi dau doua palme.Il ascult,si apoi incep cu "I'm aware about your issue,we will try to fix it asap".Si se calmeaza si mai am putin si i-as da si un biscuite de dragut ce a fost el,ca nu a continuat cu replica " I wanna talk with you manager." Haha.De parca reteaua lui ar depinde musai de mine,de o amarata de persoana,care tot trage de altii sa ii rezolve problema aluia.

    Si am zis ca ar fi cazul sa nu imi mai pese asa mult de ce zic altii.De cum ma imbrac,de cum gandesc.Ah,ai priceput: sa fiu mai anti-sociala asa. Asa greata imi e de unele persoane care traiesc dupa un anume tipar,la indigo. Nu stiu altii cum pot fi atat de "deschisi" si mereu posteaza pe Facebook cand iau pranzul,cu cine,in ce club/pub s-au mai dus,cu cine si eventual ce a baut.Hai ca poate si eu am mai facut asta.M-am tras intr-o poza cu un tip misto si na,uite mai am fost cu X ulescu colo si colo.Dar daca faci asta mai mult  decat de 2 ori pe saptamana deja e grav.Chiar nu-mi pasa ce ai mancat tu la pranz,cu cine ai iesit in oras si cat alcool ai avut la bord.

Internetul asta e bun,dar depinde si cum il folosesti,in ce scop.De exemplu eu acum nu stiu pentru cine scriu,dar am zis ca macar scriu pentru mine.Si poate tu sau alalalt ma citeste sau poate ma injurati.

 Si da,o sa incerc sa fiu nesimtita.Sa nu imi mai pese ca vecinii mei s-au mutat iar de 3 zile  si fac iar taraboi.Ca arunca cu obiecte prin casa,ca se bat sau ca isi rup hainele de pe ei,ca restul vecinilor nu stiu ce pazesc de nu suna la politie si de nu se inteleg cu ei si sa ii faca naibii cineva sa inceteze.As suna eu dupa ora two two zero zero :)) dar degeaba,pana ma intelege nenea ala deja imi trece orice chef.Si vine la mine,si intr-o engleza peticita imi explica el nu poate veni decat dupa ora 22.00,pardon ora two two zero zero :))
 
  Si iar m-am enervat.Iar ma duc sa dorm si iar aud pasii aia care imi nauceste lustra care intr-o zi o sa imi cada in cap.Vezi,chiar incerc sa fiu nesimtita.Adica indiferenta,dar nu mi iese. Pana data viitoare,ma voi stradui.

Au revoir!

  

La doctor...

    Recunosc ca nu am stiut ce titlu mai potrivit/adecvat ar fi pentru ideea acestei postari dar.. pana la urma esential e continutul postarii nu titlul,right?
Nu stiu cum se face dar in ultima vreme am "reusit" performanta de a frecventa cabinetele medicilor aproape de doua ori pe saptamana.. Fie o durere de stomac care nu mi-a dat pace,fie o raceala puternica,fie nu-s ce iritatie aparuta... Si la un moment dat cred ca a inceput sa mi placa din moment ce m-am trezit eu singura si mi-am facut programare la dermatologie. Bine,tenul meu e pe acelasi fagas normal ca sa zic asa,mai am pe ici pe colo un monstrulet,mai trece,mai il ucid cu Brevoxyl,dar urmele/petele de la acnee sunt inca vizibile.Asadar asta a fost mai degraba motivul vizitei mele la medicul dermatolog si recunosc,vroiam sa vad ce imi recomanda pentru ingrijirea tenului,mai ales ca majoritatea cehoaicelor au ten perfect!Or manca numai perulute si diamante si eu mananc numai paine integrala :))

   Buun...Acum reiau faza cu doctoru'. Intru in cabinet.Ma imbie o tipa asistenta care mai degraba locul ei trebuia sa fie intr-o scena de film erotic decat acolo :)) Vorbesc serios,decolteu la vedere,o blonda cu niste buze pline si vorbea asa "pisiceste".Ma rog avea o atitudine si o expresie a fetei de filme xxx din moment ce m-a dus atat de departe acolo :D Deja eram putin contrariata,mi-am zis in gand  "  Daca asta e medicul,sa plec acum?" :))
    Mi-a facut fisa de inscriere,a incercat sa fie draguta si amabila cu mine si chiar vorbea engleza destul de bine.Apoi m-a invitat sa astept si spre norocul meu nu am asteptat decat 2 min.Nu avea prea multi pacienti in asteptare vinerea trecuta la ora 11 cand am fost eu.
  Am intrat in cabinetul medicului.Am rasuflat usurata ca am scapat de mica blondina si am asteptat sa vad ce parere are medicul de tenul meu. In afara de intrebari gen : "esti fumatoare?" ,"crezi ca iti apare acnee si de la mancare,si daca da,de la ce?" si daca sunt alergica la anumite medicamente,cat timp am folosit medicamentul x si y si chestii de genul.M-a intrebat daca imi curat fata.. dar nu si cu ce! Buuuun. Nu s-a uitat DELOC la tenul meu.Adica nu s-a apropiat sa vada care-i treaba.I-am zis ca folosesc Brevoxyl si ca ma simt multumita si ea mi-a trantit repede o prescriptie cu .. ghiciti! Brevoxylul varianta ceheasca: Duac Gel. Oh,Doamne parca venisem pentru pete de la acnee nu.. prescriptie a unui medicament pe care deja il am. Pe langa Duac Gel (Brevoxyl ) mi-a dat si niste pastile Akneon.Pe astea recunosc ca  nu le-am luat inca de la farmacie,dar m-a deranjat ca nici macar nu a intentionat sa mi zica cum se administreaza medicamentul pana nu am intrebat-o eu. A zis ca prefera sa le iau pe astea intai,si apoi daca e cazul,sa o dam pe antibiotice.
  Vizita mea la medic a durat maxim 2 min ,mai mult a durat drumul pana acolo (30 min) plus 5 min timpul in care mi-a facut fisa.
   Inteleg ca e greu sa explici cuiva ceva in alta limba decat a ta.. dar asta e tot ce poti face tu ca medic dermatolog pentru mine?!
  Urmatoarea vizita ar trebui sa fie peste o luna de zile.. Nu stiu,are rost sa ma mai duc?  Sunt convinsa ca nu toti medicii dermatologi sunt asa.Ultimul medic dermatolog roman la care m-am dus ma invartea in seturi de analize & co pana mi-a trecut de la sine iritatia pe care o aveam atunci pe gat ... Dar macar l-am apreciat ca si-a dat silinta.

Stiti vorba aia din popor? "Te-ai dus bou si te-ai intors vaca".Eh eu cam asa m-am simtit....

Pana la urmartoarea aberatie,numai bine!

Intr-o lume imperfecta

   Candva ma gandeam ce frumos ar fi sa fii pe placul tuturor sau macar sa incerci sa fii.Apoi cu timpul am realizat ca ar fi o minciuna,nu putem fi toti de acord unul cu celalalt.Evident avem personalitati diferite si pe langa asta,dorinte si teluri diverse.
   As vrea sa cred ca intr-o zi voi intalni si oameni mai putin egoisti,mai putin nepasatori la durerea altora

Nu inteleg........

  Nu inteleg evident multe lucruri fie ca inteligenta mea nu e "suficienta" in anumite ocazii sau fie ca da rateuri.Dar nu inteleg un lucru relativ simplu: de cand Dumnezeu am ajuns sa fiu "confidenta" fostilor mei prieteni/iubiti?!
Adica na,inteleg sa mai povestesti una alta,dar stop...opreste-te! Toate au un punct.
Acum o luna de zile ma trezesc cu unul care ma ia cu faze de genul "hey ce mai faci?" .Nah,bine hai sa vorbesc cu omul,si asa-i doar pe messenger,ce naiba,putem fi oricine vrem noi,nu? :)) Si ma ia cu faze ca m-a visat sarutandu-ma,ca vrea sa fim din nou impreuna... Intre mine si respectivul nu a fost niciodata nimic aparte,doar o joaca de copii: ne-am vazut de cateva ori apoi am decis sa punem punct,asa pur si simplu.Si vine el acum dupa 4 ani si imi arunca mie asta in fata? Damn. Bineinteles ca l-am tachinat,ca nu am crezut nimic dar ca daca imi spunea asta acum 4 ani cu siguranta avea vreun efect.
 Acum o saptamana ma intreaba "Auzi dar mai esti in Cehia?" Oh da,dar unde naiba sa fiu?
Acum 3 zile imi zice un alt fost ca s-a despartit de iubita lui,ca vai gaseste numai afurisite care isi bat joc de sentimentele lui si de banii lui si vai... ce rau ii pare ca nu mai e cu mine! Really? Mie nu,eram prea mici si prea  inofensivi.
  Altu' care ma abordeaza sa imi zica ca iubita nu il intelege si cauta consolare psiho-terapeutica....

Nu mai inteleg nimic.Cert e ca atunci cand ma despart de cineva incerc sa fie pe cale amiabila si sa nu ne scoatem ochii cand ne vedem pentru prima data.Si trebuie sa recunosc ca ma inteleg mai bine cu barbatii decat cu femeile care in general te barfesc sau iti incearca sa iti fure iubitul... Eh si acum mi-am amintit de Mirela,fosta mea colega de grupa din facultate care vroia sa imi sustraga noul prieten de atunci :))
  Dar de la asta pana la... ce naiba i-a luat pe toti,asa dintr-o data?

Despre nimic si tot

   Niciodata nu am avut suficienta imaginatie pentru a imi inchipui lumea fara tine.
Nimanui nu i-a lipsit ceea ce ai spus sau ai facut tu candva,nimeni nu isi va mai aminti probabil de existenta ta decat daca intr-adevar ai fost un om mare.In mod normal.
Imi pare rau,inca simt ca te iubesc... dar toata nebunia asta trebuie sa inceteze.

I am gonna be just fine, I only need a few days far away from you.

Mi-e dor si doare

...am obosit si doare...


Ieri am avut o revelatie: ar fi cazul sa devin mai anti-sociala decat sunt? Huh,nu imi vine sa cred cum unii oameni interpreteaza niste gesturi si niste cuvinte total aiurea,cum unii se incapataneaza sa te tarasca in noroi numai din prisma ca ei nu accepta si opinia ta! Altii iti fac favoruri si le platesti scump,prea scump!  Si nu ma refer aici la lucruri de natura materiala,ci efectiv la anumite cuvinte sau gesturi care dor.Sau la indiferenta.Unii devin experti pe domeniul asta.Daca s-ar face cursuri pe "specializarea" asta cred ca multi ar lua zece cu felicitari.Si stai si asculti si privesti in jur si iti spui in gand" Wtf mai continua sa spuna draciile astea? Cine,eu?! Eu nu am facut asa ceva." Si nu,nu ma minteam in sinea mea,eu cu mine in general sunt sincera,din pacate si cu altii,dar altii au grija sa profite de asta din plin. Cel mai fain e cand vorbesti cu persoana respectiva,ea priveste in gol si nu iti raspunde nimic,de parca tu nu ai fi spus nimic,de parca tu esti undeva pe langa ea,eventual in spatele ei si persoana aia nu te vede! Si asta la modul real.Urasc momentele alea si jur ca urasc sa fiu penibila sau tarata in penibil. Mi s-a intamplat o singura data asta  cu o singura persoana si sper niciodata sa nu se mai repete.Nu stiu daca am sa imi mai pastrez calmul ca atunci, sa zambesc tamp,sa imi zic in sinea mea 'Eh nu-i nimic". Mai fain e cand situatia e in asa natura incat totul sa se intoarca impotriva ta.Stiti si voi,un rau niciodata nu vine singur,ci impreuna cu alte belele.Sau sunt eu ghinionista,pentru ca mie cam asa mi se intampla.
    Sa respiram adanc... Sunt bine.Ma bucur doar ca inca mai am sufletul ala sa nu fiu chiar cea mai neserioasa/nesimtita/indiferenta persoana (ma scuzati,poate sunt cea mai rautacioasa persoana care o stiti,dar asta e parerea mea proprie). Inca. Dar ma vad nevoita ori sa ma inchid in coltisorul meu ori sa devin si eu un animal in jungla in care traim.
  Mai sunt si oameni carora le gresesti.Le gresesti si ei iti zambesc,eventual incearca sa te aduca pe calea cea buna.Sunt si oameni carora crezi ca le-ai gresit,ca i-ai scos din pepeni,dar nope,rabdarea altora e mai lunga decat a unora care se enerveaza din orice nimic.

 Nu-mi prea place  sa fiu criticata dar totusi accept,urasc doar sa fiu criticata in public.Preferabil sa mi se aduca la cunostinta un lucru deja stiut de mine,un lucru care ma complexeaza.Nu sunt absurda,stiu sa ascult si sa accept criticile constructive.
  ...sunt oameni pe care ii intalnesti in viata si iti lasa un gust amar,oameni care iti intorc spatele cand gresesti fara sa mai astepte vreo explicatie,altii pe care ii iubesti dar nu te pot iubi. Sunt oameni care nu-ti intind mana atunci cand mai ai putin si cazi. Oameni care te iubesc nemachiata, imbracata in cele mai urate haine pe care le ai. Si sunt si oameni pe care stii ca nu-i vei uita niciodata …Nu am sa o uit niciodata pe mamaia.Imi pare rau ca in ultimii ei doi ani de existenta nu am reusit sa fiu mai aproape de ea si ca eram prea focusata pe cursurile mele de facultate si pe noptile de vineri petrecute in Club S. Imi amintesc cu nostalgie cand alergam desculta prin curtea bunicilor,cand o rugam pe bunica sa imi faca turte sau scovergi iar ea biata ma ruga trei ore in sir sa adun si eu niste iarba sa dau la pasari.Imi pare rau ca nu am reusit sa ii spun ca a fost persoana pe care am iubit-o cel mai mult pe lumea asta.Avea cel mai cald si cel mai frumos zambet care mi-a fost dat sa il vad vreodata.O sa imi amintesc cu drag de vremurile cand tata era modelul meu in viata.Imi lipsesc dadacelile si nervii pe care mi-i facea mama ca luam noua la franceza si nu zece.Ma enervam de-a dreptul in sinea mea cand eu vroiam sa imi faca clatite si ea imi facea gogosi. Imi lipseste asa mult sora mea care ma critica ca mereu reusesc sa imi rup unghiile si ea avea o manichiura frumoasa.
  Vreau sa cred ca nu sunt o persoana asa rea cum altii au reusit sa ma vada,vreau sa cred ca am si eu atat parti bune cat si parti rele,ca orice om. Stiu,nu am haine in pas cu moda,nu sunt vreo persoana prea inteligenta sau demna de admirat pentru ceva exceptional si nu am tenul deloc impecabil.Sunt cam banala.
  
  Sunt si eu om.Am sentimente.Multumesc.

*Daca ati avut rabdare sa ajungeti pana la finalul postarii acesteia,meritati un zambet macar!